Wierd feelings

Dimineata.. confuza.. pe jumatate adormita..
Alerg prin viata fara un tel... o tinta .. sau un rost... nu am nimic in viata care sa ma faca fericita.. traiesc pentru... nici eu nu stiu macar pentru ce... Nici macar pentru mine nu mai am chef sa fac ceva... plafonare totala si sila...

Asteptari... 0... putere...0 ....determinare....0.....dorinte.... 1000. Lipsesc multe din viata mea insa am obosit sa mai alerg... sa mai stau cu ochii in 4 pentru orice....sa mai intind mana si sa culeg, am obosit....Toata viata am luptat pentru fiecare lucru si am obtinut cu greu si prin multa munca orice, dar cred ca si luptatorii mai obosesc cateodata.. si ei ma plang... mai simt...mai cad...Oricum sunt constienta ca tot singura ma voi ridica si din mizeria asta...
Stiu ca e o faza si ca va trece repede.. viata mea e asa mereu... deasupra sau dedesuptul unui val care loveste mereu stanca psihicului meu...mi-e frica insa de eroziune... si sper in acea reversibilitate de care am mai amintit...

Safe mode

Am cautat mult in constiinta mea in ultima vreme... cred ca ceea ce vreau nu voi gasi niciodata.. si cred ca nici macar eu nu sunt asa cum cred ca sunt.. am fost pusa in fel si fel de situatii in ultima vreme.. care mai de care mai inedite si mereu m-am surprins prin modul de a actiona...
Am cunoscut un baiat.. interesant din toate punctele de vedere ... cu tot ce ii trebuie la el.. insa cu un mic cusur.. are o inima prea goala sa incapa ceva acolo... nu credeam vreo data ca voi ajunge in situatia in care sa imi placa foarte mult o persoana dar cu toate asta sa imi impun sa nu ma indregostesc si chiar sa imi  reusesc asta...
Mi s-a zis franc in fata... cu o sinceritate care ar fi putut despica si un munte asemenea unui cutit foarte ascutit... nu pot iubi.. si daca ai sta dupa mine ai suferi... mai bine renunti acum decat sa plangi pe urma... alta data m-as fi speriat si as fi fugit, insa acum.. cu atata liniste si seninatate mi-am zis.. eh si ce? oricum cred ca dragostea nu mai e pentru mine.. si ce daca pana nu demult vroiam plimbari sub clar de luna , pupaturi si strangeri in brate...
Acest om a trezit in mine acea latura vulcanica si salbatica pe care o adormisem acum cativa ani.. si acum ma intreb daca aceasta stare va fi reversibila...
L-am intalnit pe fostul intamplator... m-a rascolit ... am plans si .. minunea nu a durat decat doua zile.. azi sunt iar impietrita si ma gandesc la.. nimic...
Oare acest model pe care l-am intalnit intruchipt de acest baiat, m-a marcat in asa fel incat sa ma detasez de tot? Oare asa as putea sa devin si eu insfarsit dupa atata suferinta?Imi doresc foarte mult acest lucru, chiar daca sunt constienta ca m-as condamna la o viata traita fara acea dulce zvacnire a sufletului produsa atunci cand iubesti..
Pacat ca s-a ucis in mine frumosul... pacat pentru ca e minunat sa te indragostesti, dar pana la urma e tare oribil sa asisti la inmormantarea unui sentiment de dragoste...
Asa ca .. mai bine merg pe mana lui... si, ma ghidez pe sistemul ce am avut si ce am pierdut... Inca mai chestionez reversibilitatea acestei stari ale mele si ma indoiesc ca voi mai intalni un om care sa ma faca sa vibrez intr-atat incat sa ma indragostesc.
Pana atunci multumesc dl F. ca mi-ai aratat modul safe mode... :)

AICI...ACASA...

Abia asteptam sa ajung aici... pentru ca aici e acasa pentru mine...  e ungherul meu secret unde ajung cu lacrimile in coltul ochilor abia stapanindu-ma...
am asteptat momentul asta cand voi ajunge aici si ma voi pune pe povestit ca unui bun prieten pentru a-mi descarca sufletul, insa... nu pot sa zic mai mult decat ca ... simt ca... si mi se usuca sufletul ... e un soi de melancolie impletita cu tristete si dezamagire... nu am crezut ca voi mai ajunge in situatia asta niciodata, insa mi s-a demonstrat inca o data ca niciodata de fapt e substitutul pentru mereu...
E altfel de durere.. insa am mai spus si ma repet... imi e treama ca aceasta e durerea profunda despre care auzeam atat vorbindu-se.. e durerea aia atat de sfanta pentru noi incat parca nu am vrea sa o spunem nimanui... e durerea aia a noastra, tainica, care ne insoteste zi si noapte si pe care o ducem pe picioare fara a da vreun semn ca suderim...
Cred ca pentru prima oara in viata mea nu am nici un fel de asteptari..

Leapsa :)

Sa participam la leapsa, daraaa :))
1.

2. 11 lucruri despre mine...
- am ajuns la concluzia ca sunt naiva tare... tare.. tareeee!!
- sunt o carcotasa innascuta :D
- sunt tare pofticioasa, prietenii imi ziceau ca m-a nascut mama flamanda :))
- iubesc mereu cu pasiune
- am incredere in oameni desi am fost dezamagita.. ma gandesc.. poate nu toti or fi javre :P
- nerealist, insa inca mai cred in printul pe cal alb
- iubesc dansul
- sunt foarte sincera si directa, poate de aia most people hate me :))
- ma preocup mereu pentru orice micro prostie, facand din tantar armasar
- imi place mereu sa pun un zambet pe fetele celor din jurul meu
- sunt foarte capoasa :))


Intrebari:
1: Sentimente sau ratiune?
De cele mai multe ori sentimente, constienta fiind ca nu e bine..

2: Ateist sau crestin?

Crestin.

3:Care e dorinta ta cea mai mare in prezent?

Sa ies din problemele in care m-am cufundat.

4: Iubirea...mit sau realitate?

Cred ca e realitate pentru cei ce sunt capabili sa o faca sa existe..

5:Melodia pe care o asculti iar si iar fara sa te plictiseasca?

Sade- No ordinary love

6: Pisici sau caini?

Hmm.. asta e o intrebare grea... pisico-caini :)).

7: Ce te pasioneaza?

Dansul, doar atunci simt ca traiesc cu adevarat!

8: Ce apreciezi la partener/a?

Sinceritatea, umorul si buna crestere

9: Ai vreo obsesie? ( suna putin ciudat,nu?)

kilogramele in plus :))

10: Ce te face fericit/a?

Sunt fericita atunci cand pot ajuta pe cineva si cand vad ca oamenii din jurul meu zambesc sincer cand ma vad... insa cel mai fericita sunt atunci cand sunt iubita.

11:Ce detesti?

Minciuna, ipocrizia si lasitatea.

 

3. Intrebarile mele:

1. De ce iti este cel mai frica in viata?

2. Ce iti lipseste pentru a te simti implinit/ implinita?

3. Ce este pentru tine fericirea?

4. Oare exista dragoste la prima vedere?

5. Cum arata locul ideal de munca?

6. Ce ai face daca ai castiga la loto o suma mare de bani?

7. Care este cea mai importanta persoana din viata ta?

8. Care este alimentul la care nu ai renunta nici in ruptul capului daca ti s-ar impune o dieta?

9. Crezi in viata dincolo de moarte?

10. Care este cel mai nonconformist lucru pe care l-ai facut pana acum?

11. Care este cea mai jenanta experienta avuta pana acum?

Nominalizari:
http://whatelse.weblog.ro/2010/09/04/sa/#respond

http://minoss.wordpress.com/2010/03/17/wordpress-com-password-reset/#comments

Looking for the other half..

Vreau acea poveste care sa completeze firul intamplarilor din viata mea. Vreau acea bucata de puzzle care lipseste.. e gol in jur si doare.. insa durerea asta e una surda, sacaitoare, dar suportabila. Nu e ca alte dati cand simteam ca imi vine sa plec de nebuna pe strazi doar sa ma linistesc. Nu e ca atunci cand pentru a-mi usura sufletul as fi urlat in toate zarile cat de tare as fi putut... Si cred ca tocmai ceea ce simt acum e adavarata durere pe care o accepti tacit si o tii pentru tine. Cred ca sunt constienta acum, mai mult ca niciodata ce si cat am gresit, ce si cum am spus.. stiu ca a durut si stiu ca nu am procedat corect..imi asum.. am fost distrusa si la randul meu am calcat in picioare pana cand roata s-a intors. I knew that karma was going to pay me back...
Vreau ceva important, maret care sa conteze dar sa si dureze in viata mea. Vreau sa muncesc, sa traiesc, sa iubesc si sa simt ca am un rol si un drum bine stabilit in lume; e greu sa traiest in bataia vantului, e greu sa te indoiesti si sa nu fi sigur nici macar de tine. Greseli impardonabile care afecteaza vadit traiectoria vietii mele. Determinarea nu a fost atunci cand a trebuit, in schimb a fost lasitatea si frica. De fapt am coborat de pe un piedestal pe care am fost urcata de parinti, dascali si chiar de mine in ultima faza, pentru a realiza ca a inveta nu e doar tot ce conteaza in viata. Ca trebuie muuult mai mult de atat. Si am realizat ca de fapt chiar nu stiu mai nimic si ca poate imi merit soarta pe care mereu am avut grija sa o blamez si asupra careia am aruncat nu odata toata vina.
Revenind la faptul ca am nevoie sa imi umplu golul imens din suflet...ma gandesc mereu oare...ce va fi de mine... ce va fi de noi... si pana la urma care noi..
Tu, cel care ar trebui sa fi pentru mine in viata asta... unde esti? unde esti atunci cand am cea mai mare nevoie de tine si de dragostea ta...
Vino... apari in viata mea odata, caci m-am saturat sa intalnesc numai oameni care ma incurca degeaba.. am nevoie de tine...vino... pentru ca timpul zboara si viata ne lasa in urma....vino pentru ca poate si tu esti la fel de singur ca si mine...vino.. pentru ca poate impreuna viata ne-ar fi frumoasa si fericita.
Mereu am crezut in faptul ca oamenii au o jumatate pe acest pamant in cautarea careia ne petrecem o viata intreaga. Unii sunt mai norocosi si o gasesc imediat, pe cand altii ratacesc si o viata intreaga fara nici un folos... Nu mai vreau sa ma impiedic de oameni care imi fac doar rau prin promisiuni desarte si dragoste fatarnica... nu mai vreau sa iubesc in van si sa daruiesc dragoste cui nu merita...
Te vreau pe tine, sufletul meu pereche... oriunde ai fi in lumea asta... si ma rog mereu lui Dumnezeu sa te intalnesc si sa fim fericiti...